Politica comercială comună reprezintă un instrument important în politica economică a Uniunii Europene, dar și în politica sa externă, prin influenţa pe care economia UE o exercită asupra altor parteneri terţi. Având în vedere rolul acesteia în sprijinirea dezvoltării economice a statelor membre, în promovarea valorilor, principiilor şi priorităţilor europene agreate odată cu preluarea mandatului de către noua Comisie Europeană, dar şi impactul pandemiei COVID 19 asupra comerţului internaţional, procesul de revizuire a politicii comerciale comune este esențial pentru stabilirea unor priorități adecvate noilor realităţi.
De la publicarea precedentei strategii a UE în domeniu, în anul 2015, intitulată Trade for all, cadrul relaţiilor comerciale internaţionale a evoluat semnificativ, iar tendințele deja conturate în această perioadă au fost amplificate de criza iniţiată odată cu răspândirea pandemiei COVID-19. Tensiunile comerciale internaționale, răspândirea practicilor neloiale şi a protecționismului, diminuarea rolului Organizației Mondiale a Comerţului (OMC) ca pilon al sistemului comercial multilateral bazat pe reguli și extinderea practicilor de utilizare a politicii comerciale în scopul obținerii unor avantaje geopolitice au fost exacerbate şi scoase în evidență de criza economică şi de sănătate prin care trecem. De asemenea, preocupările UE privind consolidarea noului model de creştere economică durabilă, conform obiectivelor de mediu, digitale şi din alte domenii sectoriale, reprezintă premise suplimentare care justifică necesitatea unei politicii comerciale comune revizuite. în plus, în conturarea noii strategii comerciale a UE au fost luate în considerare evoluţiile preconizate pe termen mediu și lung, fiind astfel creionată pentru a răspunde acestor aşteptări. Creşterea economică a UE va fi eclipsată de cea înregistrată în alte regiuni, OCDE preconizând că 85% din creşterea PIB-ului global va fi înregistrată în afara UE în 2024, China şi regiunea Asia-Pacific în general fiind printre cele mai dinamice în acest sens, Natura comerţului internațional va fi notabil modificată în cursul acestui deceniu, prin creşterea importanţei comerțului cu servicii, inclusiv în lanțurile globale de aprovizionare în comerţul cu bunuri, prin încorporarea acestora în produsele comercializate. In congruenţă cu alte politici sectoriale ale UE, a fost luată în considerare dezvoltarea accelerată a tranziţiei digitale, dar şi impactul activităţii umane asupra mediului înconjurător şi schimbările climatice generate, politici prioritare pentru UE și statele membre atât pe plan intern, cât și extern.
I. Procesul de elaborare a strategiei revizuite a UE în domeniul politicii comerciale Comisia Europeană a lansat un proces amplu de consultări în 16 iunie 2020, până la termenul limită de 15 noiembrie 2020 fiind transmise 414 contribuţii scrise, din 22 de state membre UE, inclusiv România, din partea societăţii civile, a cetăţenilor şi reprezentanţilor mediului de afaceri, Acest proces de consultare a fost complementat de organizarea unor dezbateri publice în statele membre, inclusiv în România, prin intermediul Reprezentanței Comisiei Europene, dar și de contribuţiile primite din partea Parlamentului European, care a adoptat o rezoluție în acest sens în luna noiembrie 2020. Rezultatul acestor demersuri a fost concretizat prin adoptarea Comunicării Comisiei Europene privind revizuirea politicii comerciale comune din 18 februarie 2021.
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a transmis o contribuție extensivă în luna noiembrie 2020, circulând o versiune sintetică a acesteia şi statelor membre înaintea publicării Comunicării Comisiei. De asemenea, a contribuit la răspunsul formulat de Senatul României ca reacţie la procesul de consultare desfăşurat în 2020.
Contribuţia României a fost astfel structurată pentru a răspunde întrebărilor vizate în nota de consultare publicată în luna iunie 2020, care punea accentul pe operationalizarea unui model de autonomie strategică deschisă, reformarea Organizației Mondiale a Comerţului (OMC), crearea de oportunităţi comerciale globale pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii, consolidarea relaţiilor comerciale şi de investiţii cu principalii parteneri comerciali şi maximizarea contribuţiei politicii comerciale la abordarea schimbărilor climatice şi a dezvoltării durabile.
II. Principiile şi direcţiile de acţiune prevăzute în Comunicarea Comisiei Europene în termeni de principii și direcții de acţiune incluse în Comunicarea Comisiei Europene privind revizuirea politicii comerciale comune, rezultate ca urmare a procesului de consultare descris anterior, se remarcă două secţiuni (elaborarea conceptului de autonomie strategică deschisă şi obiectivele pe termen mediu ale politicii comerciale comune) și o anexă complementară, dedicată priorităţilor în plan multilateral, vizând reforma și modernizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
Autonomia strategică deschisă în politica comercială comună Definiţia operațională a autonomiei strategice deschise, concept care va determina direcția de acţiune a politicii comerciale comune, scoate în evidenţă „abilitatea UE de a face alegeri independente şi de a modela lumea din jurul său prin leadership şi angajament, reflectând interesele și valorile sale“. Astfel, se doreşte crearea unei conexiuni mai puternice între dimensiunea internă şi cea externă a politicilor, obiectivelor şi intereselor UE în diferite domenii, politica comercială comună fiind un instrument pentru potentarea acestora în plan global.
Pentru a evita interpretarea într-o cheie protectionistă a conceptului de autonomie strategică deschisă, aceasta este caracterizată de 3 aspecte definitorii care scot în evidenţă:
• deschiderea economiei UE și promovarea comerțului liber și echitabil, ca opţiune strategică, în sprijinirea competitivităţii companiilor europene şi a creării unor lanţuri
globale de valori diversificate şi reziliente;
• sustenabilitatea şi echitatea printr-o conduită responsabilă în comerţul international, reflectând obiectivele de mediu ale UE adoptate prin Pactul Ecologic European;
• asertivitatea şi cooperarea pentru aplicarea regulilor existente, în acelaşi timp UE fiind pregătită să îşi apere şi să îşi promoveze interesele în mod unilateral dacă este nevoie. Pe lângă promovarea comerţului liber şi urmărirea obiectivelor de creare a unor lanţuri globale de valori reziliente este detaliată şi contribuţia politicii comerciale comune în promovarea intereselor geopolitice ale UE. Primul aspect menţionat este promovarea multilateralismului şi implicit referinţa la anexa privind reforma și modernizarea Organizaţiei Mondiale a Comertului, ca pilon al sistemului multilateral comercial bazat pe reguli. Având în vedere noul mediu international multipolar, pentru avansarea acestui deziderat este necesară cooperarea cu principalii parteneri care împărtăşesc viziunea UE, în special cu noua administraţie a SUA. Primul test în această direcţie va fi cea de-a 12-a Conferință Ministerială a OMC, din luna decembrie 2021, în anexa Comunicării Comisiei fiind detaliate principalele obiective urmărite.
Consultați mai jos comunicare integrală: